După ce l-au împușcat …

După ce l-au împușcat pe Vadim, l-au pus cu fața pe asfalt încercând să-l aresteze

Pentru a afla mai multe detalii despre circumstanțele în care a avut loc tragedia în care un tânăr nevinovat a fost împușcat de un pacificator, echipa TIMPUL s-a deplasat la fața locului.

Din cele relatate de prieteni, Vadim Pisari şi Constantin Bologan, doi tineri din satul Pârâta, s-au pornit în dimineaţa lui 1 ianuarie la Vadul lui Vodă cu maşina unui amic, pentru a întâlni un prieten ce trebuia să vină de la Chişinău.
Vadim Pisari avea carnet de doar o săptămână
La volan era Vadim Pisari, care-şi luase permisul de conducere cu o săptămână în urmă. Cei doi tineri, văzând că persoana pe care o așteaptă nu vine, după ce şi-au făcut plinul la benzinăria din oraş, au făcut cale întoarsă spre casă. La trecerea prin postul forțelor pacificatore, după ce nu au oprit la indicatorul STOP, militarii au deshis focul asupra vehiculului.

Din cele patru gloanţe care au nimerit în maşină, cel care i-a fost fatal l-a atins pe Vadim Pisari în coloana vertebrală.
A crezut că “scapă ușor”?
„După ce au tras mai multe gloanțe, militarii l-au scos pe Vadim din maşină şi l-au culcat cu fața pe asfalt, probabil, în tentativa de a-l aresta. Militarul încerca să îi ştergă sângele cu o cârpă şi spunea că nu e nimic grav – este doar o zgârâietură. După ce a văzut că starea lui Vadim este extrem de gravă, pacificatorul, născut la Bender, a chemat salvarea”, ne-au declarat câțiva tineri din sat cărora Constantin Bologan le-a povestit prin ce-a trecut.

Glonţul tras de pacificatorul rus…

Glonţul tras de pacificatorul rus i-a străpuns lui Vadim Pisari măduva spinării.

Glonţul tras de pacificatorul rus i-a străpuns lui Vadim Pisari măduva spinării, atingându-i două vene – una care a duse sângele înapoi spre inimă şi alta care alimentează ficatul cu sânge. Purtătorul de cuvânt al Centrului Naţional de Medicină Urgentă, Petru Craveţ, a declarat pentru Info-Prim Neo că leziunile pe care le-a suferit tânărul sunt incompatibile cu viaţa.

Potrivit medicilor, oamenii mor pe loc când au astfel de răni. Vadim Pisari a rămas în viaţă câteva doar pentru că era tânăr şi în forţă.

Medicii de la Urgenţă au fost înştiinţaţi despre incident la 7.36, de către un trecător. La ora 8.21 tânărul a fost adus la spital şi urcat imediat pe masa de operaţie, însă la o oră de la intervenţie a murit.

Expertul în domeniul drepturilor omului, Ion Manole (Asociația Promo-Lex) a declarat că incidentul de la postul trilateral al forţelor de pacificare nr. 9, unde un pacificator a rănit mortal un localnic, ar trebui să oblige autorităţile constituţionale să ajungă la anumite rezultate, transmite Info-Prim Neo.

„Şevciuk a declarat că va face mai uşoară traversarea acestor posturi ilegale. Evident, există cercuri şi la Tiraspol, şi la Moscova, cărora un astfel de gest nu le-ar conveni”. Dacă forţele pacificatoare au rolul de a preveni un nou conflict sau o nouă confruntare militară între malul stâng şi drept, aşa cum se pretinde, atunci nu înţeleg de ce aceste posturi sunt amplasate în interiorul teritoriului controlat de către autorităţile centrale? În această situaţie nu este clar pe cine şi de cine apără aceste posturi. Pe Pârâta de Chişinău sau pe Chişinău de Pârâta”, a menţionat juristul.

Expertul a mai spus că protestele localnicilor ar putea avea un anumit efect, dar proteste au mai avut loc şi la postul de la Pohrebea şi acestea nu s-au soldat cu nimic. „Oamenii s-au revoltat, dar dacă nu au primit atenţia cuvenită din partea autorităţilor, din partea comunităţii internaţionale, au cedat”, a menţionat Ion Manole.

„Persoana care a împuşcat este vinovată de moartea tânărului. Acum urmează să vedem care este comportamentul autorităţilor, care este procedura, care este situaţia şi statutul acestor pacificatori pentru a vedea care este calea cea mai corectă pentru a apăra drepturile localnicilor. Este un caz care nu se întâmplă în fiecare zi. În 20 de ani nu am avut aşa ceva. Este destul de complicat, dar sunt sigur că există posibilităţi la nivel naţional de a apăra drepturile acestei familii”.

Ion Manole a mai spus că acum este importat să fie analizate acţiunile şefului schimbului de post nr.9. „Eu personal am fost acolo şi am văzut urmele gloanţelor trase în acest automobil. Conform observaţiilor, putem spune foarte clar că persoana a fost împuşcată în spate, când nu prezinta niciun pericol pentru cel care a tras şi nu a atentat în niciun mod la viaţa şi sănătatea celor care stau la aceste posturi. Este evident că nu contează în ce stare era tânărul în care s-a tras. Contează incompetenţa sau reavoinţa ofiţerului rus care a împuşcat în spate un om nevinovat, un om neînarmat”, a spus juristul.

Sursa: Agenția Info Prim

Crima va fi mușamalizată

În R. Moldova, anul 2012 a debutat oribil de emblematic, sub zodia blestemului ei geopolitic: în dimineața zilei de 1 ianuarie un ofițer rus din ”grupul de pacificatori” de pe Nistru l-a împușcat cu sânge rece pe un tânăr din comuna Pârâta, Dubăsari care nu s-a supus somațiilor. Încă nu cunoaștem toate detaliile, dar nimic nu justifică crima comisă de ofițerul Armatei ruse. Cu toate acestea, dosarul poate fi trecut de pe acum la arhiva, deoarece nimeni din actuala ”conducere de vârf” a R. Moldova nu va îndrăzni să sacrifice ”prietenia seculară dintre moldoveni și poporul rus frate” din cauza unui mort. Firește, oficialii de la Chișinău vor exprima, cu multă prudență, ”regrete” și ”îngrijorări”, vor fi formate ”comisii”, ambasadorul Rusiei Kuzmin ne va mai da o lecție de istorie și cazul va fi mușamalizat, iar ofițerul rus nu va fi tras la răspundere. Ar fi din cale afară pentru actuala conducere ”proeuropeană” a R. Moldova un asemenea gest …”antirusesc” – ce, ați uitat de unde vine …lucoarea și gazele? Nu se va întâmpla nimic, așa cum nu a căzut nici un fir de păr din capetele generalilor Papuc și Botnari. Ei și ce dacă tânărul Boboc, în loc să se bucure acum de viață, putrezește în mormânt? Justiția moldoveană nu face crize de sentimentalism, ea este ghidată de rațiuni statale, pragmatice și nonemoționale. Așa cum (după 9 ani!!!) nu s-a aflat cine l-a răpit pe Kubreakov, tot așa nu se va afla și nu va fi pedepsit cei care l-au ucis pe Boboc sau pe tânărul din Pârâta în dimineața zile de 1 ianuarie 2012.
2. Rațiunea de a fi a politicianului moldovean este minciuna

Societatea moldoveană a intrat în noul an 2012 cu aceeași întrebare pe buze cu care a intrat și în 2011: ce se întâmplă cu noi și de ce se întâmplă? Timp de un an nimeni din R. Moldova nu a găsit răspunsul la această chinuitoare întrebare: nici un analist politic, nici un politician, nici un filozof… În ajun de An Nou, regizorul Sergiu Prodan s-a apropiat de miezul chestiunii. Iată ce a spus el la o televiziune: ”Problema cea mai mare a R. Moldova este una de ordin moral. Moldovenii au mari carenţe la capitolul moralitate. Nu poţi construi o societate dacă la bază pui nişte minciuni. Trebuie să scoatem toate minciunile din capul oamenilor”. Sergiu Prodan, ca orice intelectual de creație, este naiv. Trebuie să fii un adevărat ”rătăcit” ca să ceri politicienilor ”să scoată minciunile din capul oamenilor”! Rațiunea de a fi a omului politic fin R. Moldova este de a spune minciuni, de a băga, nu de a scoate minciuni în capul oamenilor! Alte ”principii și valorii” el nu are!
3. Puterea a corupt, societatea civilă a tăcut neputincioasă

Anul 2011 a fost un an al prăbușirii iluziilor și al înstrăinării cetățeanului de stat și de politică. Cu acest ”bagaj emotiv” am ieșit din 2011 și am intrat în 2012, aceasta e starea de spirit a societății moldovene la linia de start 2012: pe de o parte, dezamăgiri, deziluzii, sărăcie, nemulțumiri în tabăra celor mulți, pe de alta – lux, cinism, corupție, politicianism, mercantilism, cosmopolitism ș.a.m.d. în tabăra celor puțini și bogați. Toți recunosc acest fapt, dar nimeni nu poate propune nimic pentru a opri rostogolirea în haos. Clasa politică moldoveană nu are soluții pentru problemele pe care ea însăși le-a creat. Nu numai în zona politicului, dar nici în zona ”societății civile” nu avem voci morale credibile capabile să facă o radiografie curajoasă a societății; personalitățile care ar putea să facă această ”scanare” a societății și să propună soluții fie că s-au retras singure, fie că au fost împinse la periferia spațiului public, fiind bruiate de armata de falși analiști și de argați de presă care au invadat spațiul public, transpirând în numele …Puterii… Puțini au fost ziariștii și analiștii care au avut curajul să rămână în opoziție față de Putere. Din acest punct de vedere în 2011 presa – și cea tradițională, și cea ”electronică” – a fost mai dependentă de factorii politic și economic decât în timpul regimului Voronin. Actuala Putere a corupt mulți oameni din presă, iar cei care au rezistat și au criticat Puterea ( iar astăzi adevărata putere politică în RM e personificată în figura premierului Vladimir Filat) – au fost ”ușurel” trecuți în categoria ”radicalilor”, fiind etichetați drept ”vânduți”. Nimic nou sub soare…
4 Cea mai mare nerealizare a anului 2011…

…Într-un cuvânt, Sistemul i-a înghițit pe mulți foști luptători cu Sistemul; astăzi elitele politice care înainte de 2009 promiteau schimbarea lucrează pentru menținerea și bun funcționarea a fostului Sistem. Puterea a devenit mai mincinoasă și mai agresivă, mai intolerantă față de ”libercugetători” și ”ereticii” care-și permit s-o critice. De regulă, la sfârșit de an se fac cele mai deocheate topuri. Nu mă voi hazarda în acest exercițiu ieftin, ci voi pune o întrebare: care a fost cea mai mare nerealizare a anului 2011? Știu, răspunsul meu nu va plăcea multora, în deosebi celor care se consideră ctitori de state independente și făuritori de istorie: în 2011 elitele intelectuale ale R. Moldova nu au participat cu soluții politice la viața publică a Cetății. Celora cărora concluzia mea li se pare ca fiind prea dură și categorică le adresez o întrebare simplă: enumerați acțiunile publice pe care le-a întreprins elitele intelectuale ale RM pentru a scoate societatea din marasmul în care au înglodat-o politicienii?

În loc de P.S.:
cum va marca R. Moldova 200 de ani de la ocupația rusească din 1812?

Cel mai important eveniment istoric și politic al anului 2012, în R. Moldova ar trebui să fie declarat împlinirea în luna mai a 200 de ani de la anexarea Moldovei din stânga Prutului de către Imperiul rus în urma așa-zisei Păci de la București. Am motive să cred însă că actuala Putere (guvernul Filat, fiindcă deocamdată altă putere nu există!) va încerca să se spele pe mâini și să bage capul în nisip. Încă nu știm cum se va comporta Bucureștiul… Cauza e aceeași – nici azi, după 200 de ani de la ocupație, falnicele elite politice românești de la Chișinău și București nu vor să-i deranjeze pe ruși! Un lucru e cert: modul în care R. Moldova va marca (sau nu va marca) acest tragic jubileu va pune o notă nu numai guvernului Filat, ci și nouă, moldovenilor simpli. Și mă refer la toți moldovenii români, nu numai la cei din stânga, ci și la cei din dreapta Prutului…
Un articol de: Constantin Tănase